• ”Cum ar fi să lucrez pe cont propriu?
• Oh Doamne, nu, în niciun caz! Ce știi tu despre antreprenoriat? Vrei doar să îți faci treaba în liniște, nu te pricepi la vânzări, nu știi cum să găsești clienți,  nu îți place să faci networking. Ai lucrat doar în corporație, nu ai stofă de antreprenor. E prea greu să o iei de la început.
• Dar vreau să fac ceva care să conteze și care să mă pasioneze.
• Fii mulțumită că ai un job sigur. Mulți are vrea să fie în locul tău, salariul e bun și colegii sunt foarte ok. E călduț și are tot ce îți trebuie.
• Bine, dar totuși …”

Așa arata dialogul meu interior acum cativa ani. Îmi doream altceva dar orice idee de schimbare era combătută de gândurile mele. Și am așteptat, nu am schimbat nimic, mi-era călduț unde eram. Și au trecut ani.

Până când nu a mai fost călduț. Un cumul de factori (presiuni externe și frustrări interne) m-au determinat să iau o decizie și să nu mă mai uit în spate. În ciuda fricilor pe care le aveam, m-am hotărât să plec de unde eram. Și m-am simțit eliberată, un pic speriată însă 100% împăcată cu decizia mea. 

Uitându-mă acum în spate, îmi dau seama că am pierdut timp prețios. Dacă aș fi făcut atunci pasul, acum aș fi avut mai multă experiență în domeniul care mă pasionează. M-a oprit însă rezistența la schimbare.

Nu știu dacă voi v-ati oprit vreodată din agitația zilnică și v-ați ascultat gândurile, în special pe cele legate de schimbare. Fără să încercați să le controlați, ci doar observându-le. Când am făcut eu acest exercițiu, mi-am dat seama ca eul interior îmi este cel mai mare critic. E mult mai eficient în a vedea motivele pentru care nu ar trebui să fac ceva nou decât avantajele. Am aflat ulterior că nu sunt singura căreia i se întâmplă și există și o explicație, pornind de la modul în care funcționează creierul nostru.

Am dat la un moment dat peste conceptul de Terror Barrier, intr-un filmuleț al lui Bob Proctor, despre modul în care funcționăm. Creierului nostru îi plac activitățile familiare, rutina și drumurile cunoscute. Necunoscutul ne sperie, schimbarea este respinsă. Multe idei bune sunt omorâte în fașă, pentru că ne gândim în primul rând la ce ar putea să meargă prost. Și așa pierdem șanse bune, pentru ca ni se pare mai ușor să rămânem într-o situație călduță, deși nu suntem mulțumiți de rezultate. 

Partea bună este că există câteva metode pe care le putem folosi pentru a depăși rezistența la schimbare: 

• Discută despre ideea ta. Lucrurile sună altfel când le spui cu voce tare. Găsește pe cineva în care ai încredere și care poate fi obiectiv și povestește-i despre ce ți-ai dori să faci. Vezi ce părere au cei din jur, însă filtrează informația prin prisma a ce e important pentru tine.
• Pune pe hârtie ce e bun la ideea ta.  De ce ai face acest lucru nou, ce avantaje ți-ar aduce? Te-ar încânta să faci acel lucru, ce îți spune instinctul? Fă o lista cât poți de lungă cu avantaje. Gândește-te ce emoții pozitive îți trezește această idee. Fă o listă separată cu ce ai pierde dacă nu ai face schimbarea acum. 
• Strânge informații. Nu trebuie să te hotărăști pe loc dacă e o idee bună sau nu. Află întâi cât mai multe informații. Caută pe internet, găsește persoane care îți pot da mai multe detalii, vorbește cu cineva care face deja ce îți dorești tu. Află dacă ai o imagine romanțată sau una realistă, înainte de a lua o decizie.
• Fă pași micuți în direcția pe care ți-o dorești. Începe încet. De exemplu, caută un curs, înscrie-te într-un grup online, stai de vorbă cu cineva care îți poate răspunde la întrebări, citește o carte despre ce te interesează. Schimbările nu vin peste noapte, succesul se construiește în timp, mai degrabă prin acțiuni mici dar constante decât cu eforturi mari, dar inconsistente.
• Găsește sprijin în jur. Schimbarea e dificilă și inconfortabilă. Chiar dacă iei decizia să mergi pe un drum, vei întâlni obstacole și vei avea tendința să renunți, să te întorci în locul călduț din care ai plecat. De aceea e recomandat să găsești în jurul tău puncte de sprijin, fie că vorbim de jumătatea mai bună, prieteni care te pot încuraja, grupuri de oameni cu preocupări similare cu ale tale. 

Ca o concluzie de cele mai multe ori schimbarea e un proces greu. Te simți inconfortabil, nu îți găsești locul, îți e dificil să faci anumite lucruri, nu vin natural. Ți-e dor parcă de lucrurile cunoscute, la care te pricepeai. Ești tentat să te oprești. 

Cum a fost prima dată când te-ai angajat? Câte emoții ai avut la prima întâlnire cu o persoană care ți-a plăcut?  Ce sentimente ai avut prima dată la volan?

Gândește-te însă câte lucruri ai fi pierdut dacă te opreai când ți-a fost greu și ai avut emoții. Poți pierde multe experiențe  dacă renunți la o idee, doar pentru că este departe de ce îți e cunoscut și confortabil în acest moment.